Destinații dobrogene

În vacanța de Paști, 2021, cu unii colegi de Club am făcut în două zile ture în Enigmaticii Munții Măcinului si 5 zile prin Mirifica Deltă.

Suntem montaniarzi, ne e mereu dor de Frumusețea Muntelui ! Dar în drum spre munte, sau la întoarcere, și la ture în Ro și la ture prin Europa, e firesc să ne oprim și să admirăm și frumuseți create de mâna umană !

În drum spre Măcin și Deltă, Noi Doi am vizitat sau re-vizitat unele obiective turistice din Dobrogea:

Cheile Dobrogei: cu pereți de înălțime mică ai Văii Cheia, cam 30 m, formați din calcar în care se văd vechi colonii de corali. Prin Chei trece șoseaua asfaltată DJ 222 dintre Târgușor - Cheia. E un loc foarte îndrăgit pe picnicari, pajiștile dintre firul firav al apei și pereți pretându-se la acest ”sport național”. Deși pereții nu sunt înalți, ei reprezintă un ”teren de joacă” pentru amatorii de cățărare.

Ruinele Cetății Histria: Cetatea Histria a fost identificată, în 1868, de către arheologul francez Ernest Desjardins, iar cercetările arheologice propriu-zise au fost inițiate în 1914 de către Vasile Pârvan. Cetatea grecească Histria, a fost cel mai vechi oraș atestat de pe actualul teritoriu al României. Histria a fost întemeiată de coloniști greci din Milet din în jurul anului 657 î.HR ca port la Marea Neagră și distrusă prin secolul al VII-lea d.Hr. de invaziile avaro-slave. Orașul Histria a avut o dezvoltare neîntreruptă timp de aproape 1300 ani, începând cu perioada greacă și terminând în perioada bizantină. Era alimentată cu apă printr-o conductă de 20 km !

În Muzeul Arheologic Histria sunt expuse piese de arheologie greacă, romană și bizantină. Actualul muzeu a fost înființat în 1982, în subordinea Muzeului de Istorie Natională și Arheologie din Constanța, într-o cladire nouă. In prezent, Cetatea Histria reprezinta un sit arheologic intins pe 67 de hectare, fiind o zona arheologica de interes prioritar, inclusa in Lista Monumentelor Istorice si, din 2007, inscrisa oficial si pe Lista Patrimoniului European.

Biserica Îngropată din Istria: unica în țară din punct de vedere al ”motivului îngropării” ( în anul 1857) și al nedotării cu turle și clopote. În ziduri sunt încorporate blocuri de piatră aduse de la Cetatea Histria, capiteluri și amfore grecești. Aflați de ce din link-ul https://www.litoralulromanesc.ro/biserica_ingropata.htm!).

Ruinele Cetății Enisala: Cetatea e situată 2 km de localitatea Enisala, pe un deal calcaros care domină zona lacurilor Razim şi Babadag, a fost construită în a doua jumătate a sec.XIV, cu scop militar, foarte probabil de către negustorii genovezi, deţinători ai monopolului navigaţiei în Marea Neagră. Integrată, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, sistemului defensiv al Ţării Româneşti, cetatea a fost abandonată în contextul înaintării stăpânirii turceşti la nord de Gurile Dunării (sfârşitul sec. XV) şi ca urmare a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razim de Marea Neagră.

Biserica-Mănăstire Uspenia a rușilor lipoveni aflată la 3 km de satul Slava Rusă. Fiind scaunul unui episcop, mănăstirea e singurul lăcaș de cult din România, aflat în mediul rural, ce are rang de catedrală ! E biserică ortodoxă de rit vechi ! Atenție, a nu se confunda cu stilul vechi, deși lipovenii folosesc stilul vechi ! Biserica Ortodoxă de Rit Vechi („Biserica lipovenească”) cuprinde credincioşii ortodocşi ruşi veniţi în Ţările Române, începând cu prima jumătate a secolului al XVIII-lea, ca urmare a persecuţiei şi teroarei dezlănţuite de Biserica Ortodoxă Rusă şi autorităţile ruseşti, pentru că nu au fost de acord cu reformele în ritualul cultului iniţiate de Patriarhul Nikon, la mijlocul secolului al XVII-lea. În timpul perioadei de persecuţie, o parte dintre membrii mişcării împotriva reformei lui Nikon au fugit în Polonia, Austria, Suedia, Prusia, Moldova, Dobrogea, iar cu timpul au ajuns şi în America de Nord, Manciuria şi chiar în Australia.

Lacul Iacobdeal - un lac antropic nu departe de satul Turcoaia și de Munții Măcinului, format într-o veche carieră de granit exploatată până prin 1960. Dinamitarea uneia dintre galerii, a făcut ca apa din pânza freatică să inunde locul și astfel s-a creat lacul. Se spune că pe fundul lacului există utilaje miniere surprinse de apă. Culoarea de smarald a lacului și limpezimea apei, forma de căldare, creează o imagine inedită, semănând cu un lac glaciar, lucru ce face ca acest loc să fie unic. Este inconjurat de pereți smălțuiți de granit, maluri abrupte și se spune că in adâncimile sale ar trăi pești mari. Lacul nu are legatură cu nici o altă unitate acvatică. În el nu se varsă nici o apă curgătoare și nu are nici un canal de scurgere spre Dunăre. Alimentarea lacului cu apă este doar subternă și din precipitații.

Munții Măcinului. Cea mai spectaculoasă zonă a lor e Culmea Pricopanului. Un munte golaș în care găsim sute de formațiuni uriașe și spectaculoase,, formate din granit, grupate sau izolate care au fost create cu aproximativ 255 de milioane de ani în urmă. Fiind aproape complet defrișat, masivul oferă panorame largi spre câmpiile din jur.
Printre și pe lângă acei bolovani, găsim poieni mici de stepă și copaci uscați, tufișuri de măceș și chiar renumitele broaște țestoase, mai frecvente în zona Ghinaltu-Țuțuiatu, mult mai împădurită, mai ales cu tei ! În două zile am văzut 15 !

Patru albume cu Imagini ale noastre din Dobrogea, M-ții Măcinului, Deltă și Ciucaș unde am făcut o ”pauză” în drum spre Cluj puteți vedea la: www.foto.dinumititeanu.ro

Meniu: 
01.Articole recente
glqxz9283 sfy39587stf02 mnesdcuix8