CHEMAREA MUNTELUI

CHEMAREA MUNTELUI

Dinu și Marlene MITITEANU
Relatări, amintiri, gânduri, sfaturi, opinii

11. Alpinism – Escalada

File din istoria alpinismului în judeţul Cluj

Este dificil a se stabili un reper in timp fara criterii obiective certe. Caci in fond catararea incepe acolo unde pentru inaintare trebuie folosite si mainile.

Dar daca luam ca repere pitonul si coarda se simplifica ecuatia. In 1949, Andrei Moldovan si Kovacs Ferenc au batut se pare ( am invatat sa nu fac afirmatii categorice! ) primele pitoane pentru a ajunge in Grota Sansil, de unde au coborat. Abia in 1961, Gyongyosi Miki cu Rozsnyai Karoly au „scos” traseul pana in Creasta Sansil, iar in 1984, tacutul dar iscoditorul Moravek Laci, impreuna cu Dan Moldovan – „Pitonero”, au descoperit si „dat in circulatie” interesanta „Varianta cu Tunel”( un tunel de cca 25 m) a Traseului „Grota Sansil”. Asadar similar cu actiunea din 1949: alpinism si speologie!

Dar fiindca a venit vorba de speologie, inca dinainte de ’49, unii speologi au facut de fapt alpinism in Cheile Turzii, cu scopul de a ajunge la grote, de a descoperi altele si a le explora si cerceta. Dau doua nume sonore: Rotaridesz Istvan ( o grota din Chei ii poarta numele) si Bagameri Bela- legendarul descoperitor in 7 aprilie 1957 al Pesterii Vantului din Muntii Padurea Craiului si, in 1966,  intemeieorul primului club speologic clujean- mereu puternicul CSA -Clubul Speologilor Amatori.

In perioada intwerbelică  (1934-1948), Clubul Alpin Roman nu a avut o filială in Cluj. In 1950, in cadrul noii organizari a asociatiilor sportive dupa model sovietic, alpinistii au creat si sectii de alpinism pe langa cluburi sportive. Pentru dezvoltarea acestora, CGM ( Confederatia Generala a Muncii- oganizatia sindicala de atunci), a organizat in 1950 in Piatra Craiului o scoala de alpinism unde, asa cum reiese din cartea „Pe Crestele Carpatilor a lui Niculae Baticu (pag . 233-234) gasim si numele a doi clujeni printre „elevii” ce s-au evidentiat prin talent si perseverenta: Lorincz Miklos si Andrei Moldovan. Acestia au pitonat in 1951 traseul Grota (Arcada) lui Hili.   Dupa aceea, Lorincz Miki a pitonat impreuna cu Kovacs Ferenc si Gagyi Andras primul traseu adevarat: Creasta Sansil- atat de frecventat si astazi.  

S-au infiintat si la Cluj sectii de alpinism pe langa asociatiile sportive: Metalul, Progresul, Vointa, Stiinta, Locomotiva… A inceput o adevarata campanie de pitonare, care in deceniul urmator a marit vetiginos „zestrea” de trasee. Mentionez ca se foloseau corzi din canepa si ca nu existau hamuri/veste/centuri. Coarda se lega peste piept, metoda ce am mai prins-o si eu in 1968 si am folosit-o inca vreo 2-3 ani. Referindu-ma numai la traseele clasice, in evidentele mele am 29 de alpinisti autori de premiere in cap de coarda. Dau alte cateva nume: Kari Deszo, Eme Sabin Doctor, Kovacs Gyuri, Remus Stoicovici, Szalma Misi, Octavian Bratila-„Bulinel” , Silvius Iorga. S-au realizat cateva trasee scurte si in Cheile Tureni- folosite mai ales pentru antrenamente.

In Cheile Turzii s-au desfasurat periodic scoli de alpinism . În iunie 1951- a 2-a scoala republicana de vara cu 56 de „elevi” din multe orașe ale Transilvaniei. Apoi unele etape ale Campionatului National de Alpinism : Campionatul fetelor in 1959, a 2-a atapa de vara in 20-21 iulie 1962 si unele Cupe Interjudetene: Dinamo-1956, Cupa Judetului Cluj- anual, Memorialul Hans Gora -anual, Memorialul Szalma Misi- din 1975, Memorialul Andrei Moldovan -din 1992. Ca dovada ca „stadionul” Cheile Turzii a format buni cataratori e faptul ca pe unii din cei mai talentati, la varsta stagiului militar, cluburile semiprofesiniste Armata si Dinamo si ofiterii de la vanatorii de Munte i-au luat „sub aripa lor”: Szalma Misi, Boros Laci, Barla Andras, Engy Lajos, Tavi Bortos, Nelu Vidrut si altii.

In 1971 mai exista in Cluj o singura sectie de alpinism cu vreo 7-10 membri la Clubul Metalul, unde ma legitimasem in 1968 si eu. Ni s-a cerut sa ne cautam alta „gazda”. In urma unui memoriu bine argumentat adresat conducerii Clubului „U”-Cluj, ne-am transferat la acesta. Membri fondatori: Valentin Craciun, Gyongyosi Miki , Dinu Mititeanu, Dinu Bucur, Dobray Peter, Moravek Laci, Szalma Misi. Paralel cu activitatea ca sportivi la U-Cluj -ultimii doi ( nu ca valoare !) erau si instructori la noua sectie „Turdeana” din Turda- unde s-au transferat dupa ce si-au recrutat si crescut alpinisti buni: Grig Bodea, Nagy Istvan, Ilie Opris, Harmath Csaba, Ezi Urcan, Sany Crisan. Dupa moartea lui Misi in avalansa de la Podragu (22 ian.1974), Grig a devenit sef al sectiei si al echipei salvamont.

Prima formatie Salvamont a infiintat-o Misi Szalma in 1971 la Turda. In 1980 ea s-a reorganizat de catre Gligor Bodea si Dinu Mititeanu, trecand in subordinea Cons.Judetean Cluj si fiintand cu 3 echipe: Cheile Turzii, Muntele Baisorii si Vladeasa, atunci toti fiind voluntari. Cei din primele doua echipe, fiind cu domiciliu in Cluj si Turda, dupa o planificare lunara actionau vara in Cheile Turzii (cate 2-3, numai la sfarsit de saptamana) si iarna la Muntele Baisorii ( pe toata durata sezonului). Din 1990 Salvamontul a fost coordonat de Silvius Iorga, unii salvamontisti (5-7) au devenit angajati ai C.J.Cluj. Din 2007 coordonator a fost o vreme  Gebefugi Laszlo. 

Sectia de alpinism U-Cluj a fiintat intre 1971 si 1985, an in care au fost desfiintate „din ratiuni financiare” sectiile studentesti din Cluj, Bucuresti, Iasi, Timisoara. A ramas doar cea din Brasov, condusa de Mircea Noaghiu.

Dintre cei peste 100 de alpinisti formati la U-Cluj, performante (la nivelul de Ro si de timp) sau „longevitate” in alpinism mentionez cateva nume: Doru Oros si Hargytai Szabolcs cu ascensiuni in Tian-Shan si Anzi, Mezei Maria, Geta Nistor-Poliac, Szekely Iulia -campioane nationale in 1976, Ghita Pop – care a realizat unul dintre primele trasee de catarare moderna din Cheile Turzii, Engy Lajos, Marius Poliac, Gelu Stoica, Roli Omer, Nelu Bucur, Pataki Tibi, Tavi Bortos, Sanyi Szalma, Gaspar Istvan, Tudor Moraru, Sorin Panait, Szakacs Mari, Mariela Parciu, Toth Karcsi, Elli Walkersdorfer, Tinu Terec, Gulacsi Zoli, Nelutu Ratiu, Nelu Rusu, Ghiță Drașoveanu, Ștefan Buftea, Ghiță Popa,  Serban Leoca, Cristi Oancea, Alexandru Bradut Serban-„Cuxi”, Mihai Popovici, fratii Bob, fratii Mendel, Mirel Domsa, Bebe Pozdarca, Nelu Coroiu….

Nu s-a pus accentul pe performanta, nu s-au „pompat” bani in cativa talentati, ci s-a mers pe ideea ca un numar cat mai mare de tineri sa guste din bucuriile catararii, sa se indragosteasca de munte, sa invete sa-l respecte si sa-l apere. Si la terminarea facultatii sa duca „flacara” si in alte colturi ale tarii sau sa intareasca echipe existente, ceea ce s-a si intamplat.

In orice caz, alpinistii de la U-Cluj si cei de la Turdeana, in cadrul Campionatului National ( ce cele rele, dar si cu bune ale sale !) si in afara lui, au urcat mai toate traseele dificile existente la acea data in Carpati: In Bucegi: Fisura Albastra, Traseul Sperantei, Fisura Rosie, Fisura Mult Dorita, Policandrul, Fluturele de Piatra, Eftimie Croitoru,Hermann Buhl…. In Cheile Bicazului: Armata, Santinela, Artei, Turnul de Fildes, Pintenilor… In Piatra Craiului: Lespezile Lirei, Floarea de Colti, 23 August, Diana, Izvorului, Alveolelor, Arcadei, Surplombele din Padina Inchisa… Au efectuat ascensiuni in Tatra, premiere in Cheile Aiudului, ascensiuni de trasee si parcurgeri muchii si de creste iarna: Rodnei, Piatra Craiului,Fagarasului… 

Dupa desfiintarea Sectiei de Alpinism U-Cluj in 1985, o parte dintre alpinisti s-au regrupat pentru cativa ani la „Electrometal” – sectie condusa de Grig Bodea, care se mutase in Cluj si la Vointa – sectia de alpinism condusa de Miki Gyongyosi. La Vointa si-au facut ucenicia in catzarare doi dintre cei cu renume astazi: Torok Janos ( „Jo Indianul”) primul clujean care a urcat Eigernordwandul si Eros Zsolt- care dupa plecarea definitiva in Ungaria a ajuns- primul maghiar- pe Vf.Everest.

De mentionat ca in 1986 a aparut ghidul „Turism si alpinism in Cheile Turzii” elaborat de …doi bucuresteni: Mihai Vasile (partea de căţărare) si Mircea Barbelian. Cinste lor, rusine noua, clujenilor !

Un moment important il consider reaparitia in Chei, „in forta”, dupa si printre reprize in inchisorile comuniste, a lui Bulinel. Cel care ajutat mai ales de Silvius Iorga, Iancsi Kerekes si altii, a indraznit sa abordeze Peretele Urias si sa realizeze intre 1983 si 1991 primii „şesari”: Madona Neagră, Calvaria, Ave Maria- dandu-le si nume ce-i puteau aduce alte necazuri in acea vreme ( mai are un traseu „Solidaritatea”, mai planuia un „Jirzy Popieluszko”-numele preotului ucis de securitatea poloneza). Si adaug ca Bulinel a „atacat” Uriasul la o vârsta la care altii se mai catara doar in amintiri vagi…

In 1990 Andrei Moldovan -„Bandi-bacsi” a infiintat Sectia Cluj a CAR, care fiinteaza si in prezent. Turdeana a devenit Pajura- condusa de Doru Iuga si Florin Vulturar. In Turda -cel mai apropiat oras de Cheile „lui” a aparut si A.T.A Turda indrumata de Nicolae Giurgiu- „Nixon”.

 La inceputul anului 2005, Cozmin Ardelean, la sugestia lui Dan Vasilescu- vicepresedintele CAR- a gasit amatori si a infiintat Sectia Universitara Cluj a CAR – care a demarat si se dezvolta promitator, datorita entuziasmului caracteristic studentilor şi foştilor studenţi. Secţia a crescut vertiginos, atât ca număr, având in 2014 peste 200 de membri şi aspiranţi, fiind ce mai puternică din ţară, dar şi calitativ, prin locuri fruntaşe la competiţii, obţinute mai ales de fete:  Delia Liscan, Cristina Pogăcean, Ioana Sârbu. Cei mai ambiţioşi au făcut ascensiuni pe munţi din Peru, pe Khan Tengri, Kilimanjaro, Aconcagua, in Himalaya.  O strălucită performanţă este   ascensiunea în premieră mondială pe vârful Gandharva Chuli – 6248 m (Himalaya regiunea Annapurna), relizată de perechea Cosmin Andron şi Cristina Pogăcean  şi trecută le lista celor nominalizaţi la prestigiosul trofeu „Pioletul de Aur”  pe anul 2013. CAR U Cluj se poate mândri şi cu ascensiunea solitară a lui Cosmin Andron pe traseul Cassin din Denali/McKinlay, realizată până acum de doar câţiva alţi alpinişti. In aprilie 2015, clujenii Mihnea Prundeanu şi Alex Prigoană au urcat traseul Heckmair din celebrul Perete Nordic al Eigerului, îndemnaţi de Cătălin Pobega cel care îl parcursese cu cateva zile mai înainte.  Mihnea Prundeanu, Alex Prigoană și Vasile Dumitrică au urcat celebrul traseu ”The Nose” din  Yosemite.

Tot in Chei s-au initiat in tainele căţărării si membri primei expeditii clujene in Himalaya ( in 2004): Arnold Kadar, Adi Munteanu si Sebastian Baies. Al 4-lea alpinist clujean in Himalaya a fost tot in 2004 (toamna), Jo Indianul, incercand alaturi de Ticu Lacatusu, in conditii neprielnice, o premiera pe Janak Peak. Arnold Kadar si Adi Munteanu au fost primii clujeni pe McKinley-Denali in 2006. 

Cum era si normal, si in Cheile Turzii au aparut multe trasee moderne de escalada sportiva. Protagonisti: Ghita Pop in 1987 (traseul Labirint din zona Pripoane), cativa cataratori din Ungaria in acelasi an in zona de sus Turnului Ascutit, Dan Moldovan in 1988, mai ales in zona Poligon, „langa apa”. In 2007, talentatul catarator Dan Anghel din Alba Iulia a publicat un ghid bilingv (romana-engleza) al traseelor de escalada din Muntii Apuseni. In aceasta carte-ghid , in Cheile Turzii figureaza 45 de trasee clasice si 184 trasee moderne de escalada, dintre care 152 sub 50 m si 32 de mai multe lungimi de coarda. In Cheile Turenilor sunt 115 trasee, iar in zona Cetatea Lita 48. Pe lunga lista actuala a traseelor de escalada sportiva din Cheile Turzii, Turenilor, Aiudului, Pietrei Vulcanului, Coltii Trascaului, zona Cetatii Lita, Cheile Madei, Cibului, Glodului si din alte zone, gasim mai ales numele neobositului Adi Munteanu. (vizitati site-ul www.amunteanu.go.ro ) dar si altele: Romică Crisan, Cosmin Poduţ, Horatiu Dicoi, Ovidiu Pop, Nagy Adorjan, Radu Zemianschi, Florin Danieliuc, Florin Vulturar, Ovidiu Caţănaş, Josza Levente si altii. Marea majoritatea a cataratorilor practica acum stilul „free”, la moda in lume. La Memorialele Misi Szalma, Andrei Moldovan, Hans Gora, la Cupa ATA, la RICO (Rimetea Climbing Open)si in alte zile de escalada ies in evidenta cei mai buni: Torok Janos (Joe Indianul), Marius Anghel (Şobo), Nicolae Budeanca (Gâgă), Nagy Imre (Imi), Nagy Adorjan (Pety), Romeo Chira, Radu Oprea, Radu Solovastru (Solo), Calin Popa (Strambu), Florin Danieliuc, Dan Filip, Adi Valean, Ovidiu Căţănaş, Ovidiu Pop (Popică), Nemeth Robert (Roby), Paul Popescu, Raluca Zăgănescu, , Mihnea Prundeanu, Cosmin Andron, Mihai şi Mihaela Constantinescu, Lucian Catargiu, Alex Dima, Vasile Neagomir, Cristian Man, Cristi Muresan (Repty), Călin Petruş, Vlad Căpuşan, Lavinia Mălăngrăvean, Sabin Sasu, Alexandru Major (Titoc), Balogh Andras, Paula Vana… si multi altii.

 De asemenea in Cheile Turzii vin deseori si cataratori din alte judete: Dan Anghel (Alba Iulia), Daniel Marc din Tg,Mures, Pantelimon Dorel Mihaes (Oradea), Costin Moraru (Sibiu), Sedevi Imre (Oradea), Adrian Ilies si altii.

In 2007 au mai aparut in Chei cateva ascensiuni deosebite in premiera, unele evidentiate si pe site-ul FRAE: Leslie Fucsko, Emil Camerzan si Liviu Neagoe ‘The art of aid’, 90m 3 long A4 si 6a in Cheile Turzii si Vlad Capusan si Paul Popescu pentru premierele realizate in Cheile Turzii (Peretele Ciorilor) si „Santinela Motilor” in Scarita-Belioara. Iar tenacele Nicolae Budeanca-„Gâgă” a realizat urmatoarele premiere: „Hipnos” in Coltul Crapat, „Gomora” in Peretele Porumbeilor, „Un creier in minus” in Peretele Porumbeilor si finalizeaza „Memorial Jenci Baci” in Peretele Urias, toate fiind trasee de Aid. Tot Budeanca face si prima repetare a traseului „Dance for three” deschis de Leslie Fucsko anul trecut in Cheile Aiudului.

Eu – ca veteran – ma bucur sa-i vad „la lucru”, dar recunosc ca ma bucur sa vad ca nu se limiteaza doar la manse langa poteca, ci ca urca in stilul vremii si traseele clasice, lungi, ca exista sperante ca acestea sa nu fie lasate sa moara, ci sa fie reabilitate, echipate cu pitoane/spituri sigure, mai ales in regrupari si in pasajele periculoase, cum s-a facut deja cu Turnul Ascutit ( Adi Munteanu), Traseul Grotelor ( Cosmin Podut-„Fidi”)si altele.

In prezent, in Cheile Turzii se catara multi tineri din judetul Cluj care nu fac parte dintr-un club. Si e imbucurator faptul ca se face si initierea unor copii in tainele catararii. Desigur cu responsabilitatea necesara.

Nu pot incheia, fara a aminti – de fapt stiti asta – ca in Chei exista acum asistenta Salvamont permanenta in sezonul estival, nu doar la sfarsit de saptamana ca pe vremuri. 

Szalma Misi, Andrei Moldovan, Hans Gora, Gabor Feri, Kari Dezso, Eme Sabin Doctor, Vigh Tibi, Komuves Pally, Mihai Petrut, Stefan Hamza, Rica Enasel, Halmagyi Laci, Sany Schonberger, Nelu Fratila, Horea Pantea, Adrian Grigore, Petrica Stanciu, Mircea Hostiuc-„Ghighi”, Mircea Nicoara, Kovacs Fritzi, Ferenczi Imre , Szanto Jeno, Philippe Folch, Cuxi Serban, Adi Chifa, Ovidiu Cuc, Dorel Gocan, Dobray Peter, Mihai Benea, Tavi Bratila-Bulinel, Ilie Humiţă, Sanyi Crișan si ceilalti fosti alpinisti din judetul Cluj care s-au catarat in Chei si sunt acum in lumea umbrelor, s-ar bucura sa vada ca flacara alpinismului/catararii pe meleaguri clujene nu s-a stins, dimpotriva.

                                                                                                                               *******


Loading